O biserică ridicată din solidaritate
Biserica a fost edificată între 1795 și 1796, într-o vreme în care recunoașterea oficială a cultului ortodox era un câștig recent și fragil. Ridicarea ei nu a fost opera unei singure mâini, ci a unei întregi comunități: orășeni și meșteșugari români, negustori greci și macedoneni din Cluj și negustori români din Brașov au contribuit cu sprijin pecuniar. Locul ales, zona extra-muros, pe Ulița Bisericii Grecești (Görögtemplom Utca) ne vorbește despre felul în care comunitatea românească își căuta atunci un loc al ei în orașul multietnic și multiconfesional.
Timp de aproape un secol, aceasta a fost singurul edificiu ortodox din oraș, o adevărată ancoră identitară. Pe baza mărturiei primului preot paroh, ea rămâne cea mai veche biserică românească din Cluj, iar între 1796 și 1932 a fost singura biserică ortodoxă din capitala Transilvaniei. Între 1919 și 1932 a slujit chiar și drept catedrală a reînviatei Episcopii a Vadului și Feleacului.
Martor al momentelor istorice marcante ale neamului
Puține clădiri din Cluj-Napoca au fost atât de apropiate de istoria mare a românilor. În anul 1881 aici a fost instalat Vasile Moga episcop al românilor ortodocși din Transilvania, iar în anul 1894, memorandiștii clujeni au pornit de la Biserica Sfânta Treime spre sala Reduta, pentru a-și înfrunta acuzatorii. În toamna anului 1918, din curtea bisericii a plecat spre Alba Iulia delegația clujenilor care avea să participe la Marea Unire de la 1 Decembrie. Iar în 1921,
tot aici a fost investit episcopul Nicolae Ivan, ctitorul Eparhiei Vadului, Feleacului și Clujului.
În ceea ce privește curtea parohială, aceasta a fost, deopotrivă, un spațiu al culturii: în primele decenii ale secolului XX, în casele din incintă s-au întâlnit intelectualii români clujeni, în cenaclul lui Victor Papilian, printre participanți numărându-se personalități precum Lucian Blaga și Valeriu Anania.
O comoară de artă și arhitectură
Edificiul este un exemplu remarcabil de baroc transilvănean. Spațiul interior surprinde printr-o particularitate rară: pilaștrii masivi de colț, așezați în unghi de 45 de grade față de pereți, transformă geometria navei într-una octogonală, specific barocă. Cea mai prețioasă piesă rămâne însă iconostasul realizat de Constantin Zugravul în 1796, restaurat cu migală de artistul Dragoș Drăgan Hlinca și impresionant prin ornamentele aurite și argintate ale ușilor împărătești.
În urma amplului proces de rectitorire desfășurat între 2003 și 2010, coordonat de părintele paroh Ioan Jeler, biserica a primit vitralii cu motive geometrice, iar pe frontispiciu a fost așezată icoana „Sfintei Treimi”, lucrată în mozaic aurit de Murano. În jurul ei, un parc verde, casa parohială și un mic cimitir cu 15 monumente funerare, cel mai vechi din 1808, întregesc atmosfera de refugiu spiritual.
Patrimoniu deschis tuturor
Pentru comunitatea ortodoxă clujeană, aceasta este „biserica-mamă”: locul în care s-au botezat, cununat și înmormântat membrii mai multor generații. Astăzi, Parohia Ortodoxă „Sfânta Treime”, fiind și furnizor de servicii sociale acreditat, duce mai departe această vocație a apropierii de oameni.
Prin proiectul Lumina din Deal: Patrimoniu viu și dialog cultural în prima Biserică Ortodoxă a Clujului, finanțat de Institutul Național al Patrimoniului prin Timbrul Monumentelor Istorice, în parteneriat cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca și Muzeul Unirii din Alba Iulia, biserica își propune să devină un spațiu deschis dialogului, pentru enoriași, turiști români și străini, copii și pentru toți cei interesați de istorie și patrimoniu, indiferent de confesiune.
Pentru a fi la curent cu activitățile derulate în cadrul proiectului, vă rugăm să urmăriți site-ul și pagina de Facebook a Parohiei.
Vă invităm să descoperiți acest minunat loc! Lumina din Deal vă călăuzește pașii.
