Corul Bisericii Ortodoxe Române „Sfânta Treime”

din municipiul Cluj-Napoca şi dirijorii lui

Coratori

Pr. Ioan Jeler

   La aproximativ 100 de metri de zidul medieval al vechii Cetăţi a Clujului, pe strada „Bisericii Ortodoxe”, se află biserica ortodoxă română „Sfânta Treime”, numită de clujeni şi „Biserica din Deal”. Este cea mai veche biserică românească din Cluj-Napoca şi mama tuturor celorlalte biserici româneşti din acest oraş.

   Începuturile acestei biserici se leagă de pătrunderea în Cluj, în secolele XVII şi XVIII, a câtorva negustori macedoneni, oameni bogaţi, înţelepţi şi persistenţi în a-şi atinge scopurile. Marea lor dorinţă a fost să aibă în Cetate o biserică în care să se roage, deoarece cea mai apropiată biserică ortodoxă era cea din Someşeni, pe care, datorită distanţei, o frecventau doar la sărbătorile mari(1). Drept urmare a acestei dorinţe sfinte, în anul 1788 negustorii Ioan Constantin şi Ienache Mavrodin au înaintat o cerere contelui Adam Teleki, comisarul regal, solicitând, în numele tuturor ortodocşilor din Cetate, să li se aprobe să-şi construiască un „oraterium”, o casă de rugăciune. Contele a trimis cererea Consiliului oraşului Cluj, care a respins-o, motivând că pot construi biserici şi şcoli numai confesiunile care au mai avut asemenea instituţii(2), deci numai ungurii, saşii şi secuii de religie catolică, luterană, reformată şi unitariană(3).

   În urma unei noi cereri şi a recensământului din anul 1790, în care au fost identificate 129 de persoane ortodoxe, Cancelaria Aulică din Viena, la recomandarea Guvernului, a aprobat, în 14 februarie 1790, construirea acestei biserici în afara zidurilor Cetăţii(4).

   Biserica a fost construită între anii 1795-1796 la „poalele viilor din „Hazsongard”, având spre apus grădinile maierenilor, iar spre miazănoapte zidul Cetăţii(5). Construcţia Bisericii s-a făcut „de poporul românesc din Cluj, cu ajutorul românilor din Patrie şi mai ales a celor din Braşov şi din Ţara Românească”(6). Timp de 136 de ani a fost singura biserică ortodoxă din Cluj.

   Aici au fost instalaţi, la data de 29 iunie (pe stil vechi) 1811, Vasile Moga ca episcop al tuturor românilor ortodocşi din Transilvania, şi la data de 6 / 19 decembrie 1921 Nicolae Ivan, ca episcop a reînviatei Episcopii a Vadului Feleacului şi Clujului(7).

   „Între anii 1921-1932, când bisericuţa a slujit şi catedrală episcopală, a avut în permanenţă cor bărbătesc şi mixt”(8). Este vorba de Corul bărbătesc al Episcopiei Ortodoxe Române din Cluj, înfiinţat la 8 martie 1921”(9).

   Acest cor l-a avut ca preşedinte de onoare pe maestrul Gheorghe Dima, iar ca preşedinte dirigent pe prof. dr. Vasile Petraşcu, viitorul profesor de Muzică bisericească şi Tipic de la Institutul Teologic şi apoi Academia Teologică din Cluj(10).

Episcopul Nicolae Ivan în mijlocul membrilor primului cor al Episcopiei Clujului, încadrat de Gheorghe Dima  şi Vasile Petraşcu

Episcopul Nicolae Ivan în mijlocul membrilor primului cor al Episcopiei Clujului, încadrat de Gheorghe Dima
şi Vasile Petraşcu

   În anul 1925 acest cor se transformă în cor mixt, dirijat de prof. Vasile Petraşcu până în anul 1929. Iar pe perioada 3 nov. 1929 – 1 febr. 1930 a fost dirijat de Pr. Prof. Patriciu Curea, iar de la 1 febr. 1930- 1 sept. 1940 de Pr. prof. dr. Augustin Bena(11).

   Între anii 1932-1933, „pe post” de Catedrală ortodoxă a fost şi biserica „Sfântul Nicolae” din Cluj (azi pe str. Horea, Cluj-Napoca)(12). Odată cu ierarhul a plecat şi corul.

Dirijorul Vasile Petraşcu şi corul mixt al Episcopiei Clujului

Dirijorul Vasile Petraşcu şi corul mixt al Episcopiei Clujului

   „Prin anii 1934-1937 studenţii de la medicină au înjghebat un cor pe seama bisericii, contribuind la buna cinstire şi la podoaba Casei Domnului prin Cântările lor”(13).

   A urmat refugiul din 1940 în urma nedreptului Dictat de la Viena şi ani lipsiţi de armonia înălţătoare a corului, până la numirea în calitate de preot paroh a părintelui Florea Mureşanu în anul 1946.

   Protopopul Florea Mureşanu, preot cu har, patriot şi iubitor al frumosului liturgic, de la numire a avut dorinţa să reînfiinţeze corul. Formarea şi dirijarea corului a încredinţat-o profesorului Remus Florea în vara anului 1948, iar acesta a răspuns cu toată dragostea.

   Marele animator, în recrutarea şi mobilizarea coriştilor, a fost artistul de bază al Operei Române din Cluj, baritonul Bibi Demetrescu, care a atras în cor cântăreţi cu faimă, între care se înscrie la loc de cinste cântăreaţa de muzică populară Angela Moldovan. La chemare au răspuns şi mulţi studenţi, mai ales de la medicină și filologie, şi alţi tineri cu voci frumoase din Cluj. În rândul participanţilor trona un suflu de entuziasm tineresc şi dorinţa de a se cânta tot mai frumos. Cafasul devenise neîncăpător pentru numărul mare al coriştilor. Pentru a înlătura acest neajuns, părintele Florea Mureşanu a extins lăţimea cafasului cu un metru și jumătate. În aceste condiţii şi-a început activitatea de dirijor profesorul Remus Florea. Rezultatele au fost bune şi în deplin progres.

   Pe lângă Sfânta Liturghie s-au pregătit concerte religioase, mai ales concerte de colinde, prezentate nu numai la această biserică, ci şi la alte biserici din oraş, unde coriștii s-au bucurat de toată aprecierea.

Corul Bisericii Ortodoxe Române „Sfânta Treime”

Corul Bisericii Ortodoxe Române „Sfânta Treime”

   Totul a mers bine şi frumos până în toamna anului 1952, când protopopul Florea Mureşanu a fost arestat. Coriştii, pe bună dreptate, s-au speriat. Vocile frumoase de la Operă, fiind ameninţate de organele politice ale vremii, au părăsit corul. Studenţii s-au retras în mare parte, şi ei. Şchiopătând activitatea corului, a continuat totuşi sub bagheta curajosului prof. Remus Florea.

   La începutul anului 1958, corul a început să se destrame. Profesorul Remus Florea a plecat ca dirijor la biserica ,,Schimbarea la Faţă” din Cluj, unde a dirijat corul bisericii timp de 10 ani.

   Preotul paroh Octavian Bodea, numit în a doua parte a anului 1958, a ţinut cu tot dinadinsul să refacă corul. Intenţia acestuia s-a concretizat, ivindu-se un prilej potrivit prin venirea în Cluj a profesorului pensionar Nicolae Praţia, fost profesor de Muzică la Liceul „Aurel Vlaicu” din Orăştie. Cu multă pricepere în domeniul muzicii, cu o strădanie demnă de toată lauda, profesorul Nicolae Praţia a reînceput activitatea corului, pe care l-a condus timp de 10 ani.

   În anul 1968 prof. Nicolae Praţia s-a îmbolnăvit. Boala a fost grea şi necruţătoare. Presimţindu-şi sfârşitul, nu putea să se împace cu gândul că toată strădania sa va fi sortită destrămării. În această stare de nelinişte, în bună înţelegere cu preotul Octavian Bodea au hotărât să apeleze la profesorul Remus Florea, pentru a prelua conducerea corului, ştiut fiind faptul că acesta a dirijat corul acestei biserici cu ani în urmă.

   Profesorul Remus Florea a preluat conducerea corului, şi spre surprinderea lui, a găsit aici un colectiv demn de toată lauda(14). Profesorul Remus Florea a condus corul bisericii până în anul 2001, fiind cel mai longeviv dirijor din istoria acestui cor.

Corul Bisericii Ortodoxe Române „Sfânta Treime” şi IPS Teofil Herineanu

Corul Bisericii Ortodoxe Române „Sfânta Treime” şi IPS Teofil Herineanu

   În toamna anului 2001, pe motive de bătrâneţe şi boală, profesorul Remus Florea a predat bagheta profesoarei Claudia Copaciu, fostă coristă, care l-a condus până în anul 2008 când, pe motive familiale, s-a retras.

   Din anul 2008 corul este condus de tenorul Florin Pop.

Corul Bisericii Ortodoxe Române „Sfânta Treime” la Mănăstirea Nicula

Corul Bisericii Ortodoxe Române „Sfânta Treime” la Mănăstirea Nicula

Dirijorii Corului

I . Prof. dr. Vasile Petraşcu

   S-a născut la data de 18 martie 1889 într-o familie de ţărani din Lancrăm, jud. Alba. Şcoala primară şi gimnaziul le-a făcut la Sebeş, iar liceul la Blaj, unde şi-a luat bacalaureatul în anul 1908. S-a înscris la Institutul Teologic din Sibiu, pe care l-a terminat în anul 1911.

   A urmat Academia Comercială din Budapesta şi studii muzicale la Bucureşti şi Cluj. În anul 1924 şi-a luat doctoratul în Drept.

   Între anii 1924-1940 a funcţionat ca profesor titular de Muzică şi Ritual la Academia Teologică din Cluj. În anul 1940 s-a refugiat la Sibiu, unde a funcţionat ca asistent la Facultatea de Drept până în anul 1945, când a revenit la Cluj şi a lucrat ca profesor de Muzică la Academia Teologică, respectiv Institutul Teologic, până în anul 1951, când s-a pensionat. A plecat la cele veşnice în anul 1973.

   A înfiinţat Corul bărbătesc al Episcopiei Ortodoxe Române din Cluj, cu care a cântat la „Biserica din Deal” şi a colindat în întreaga Eparhie, însoţindu-l pe episcopul Nicolae Ivan la slujbele religioase şi la vizitele canonice. A pus bazele corului Academiei Teologice din Cluj.

   În anul 1925, Corul bărbătesc transformându-se în cor mixt, profesorul dr. Vasile Petrașcu a ajuns dirijorul acestuia până în anul 1929.

   A publicat numeroase compoziţii şi culegeri bisericeşti, naţionale şi laice(15).

II Preot prof. dr. Augustin Bena

   S-a născut la data de 29 octombrie 1880, în Pianul de Jos, jud. Alba, din părinţii Ioan şi Rachila, o familie preoţească cu 15 copii.

   Şcoala primară a făcut-o la Sebeş, iar liceul la Blaj, Braşov şi Năsăud, unde şi-a luat bacalaureatul. După terminarea liceului s-a înscris la Institutul Teologic din Sibiu. Aici l-a avut profesor pe Dimitrie Cunţan. În urma obţinerii unei burse de studii, a fost admis la Academia Regală de Muzică din Berlin. Preocupat să cunoască folclorul românesc, a primit, pentru un an, o bursă de studii la Conservatorul din Bucureşti. Aici a studiat cu maeştrii Kiriac şi Castaldi.

   Între anii 1906-1907 îl găsim profesor la Sibiu, unde a înfiinţat 21 de formaţii teatral-muzicale şi de amatori. S-a afirmat în calitate de compozitor, dirijor şi profesor.

   Între anii 1909-1919 a lucrat ca profesor de Muzică şi de Religie la Liceul „George Coşbuc” din Năsăud.

   După ce s-a căsătorit cu Silvia Pop, a fost hirotonit preot pe seama parohiei Năsăud, rămânându-i şi celelalte funcţii avute înainte.

   În anul 1910 şi-a luat examenele de capacitate şi definitivare la Conservatorul din Budapesta, iar în anul 1924 doctoratul în Filozofie şi Litere la Universitatea din Cluj.

   Înfiinţându-se Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică din Cluj în anul 1919, i s-a încredinţat organizarea acestuia. A fost numit director şi profesor la acest aşezământ superior.

   Când Conservatorul a ajuns Academie de Muzică şi Artă Dramatică a fost numit rector prin decret regal.

   Între anii 1930-1940, a fost dirijorul Corului Episcopiei Ortodoxe Române din Cluj. Opera muzicală: Liturghia I în FA, cor mixt; Liturghia a II-a pentru cor mixt; Liturghia a III-a pentru voci egale; Colinde, concerte şi pricesne. Centrul de greutate al creaţiei sale îl constituie muzica corală. A ridicat cultura românească din Ardeal.

   Este considerat primul teolog-muzician din Transilvania din prima jumătate a secolului XX(16).

III. Profesorul Nicolae Praţia

   S-a născut în anul 1891. A fost profesor de Muzică la Liceul ,,Aurel Vlaicu” din Orăştie.

   După pensionare s-a mutat la fiica sa Margareta, contabilă la opera Română din Cluj.

   A condus corul Parohiei „Sfânta Treime” din Cluj între anii 1958-1968.

   A scris şi a pregătit două Sfinte Liturghii.

Dirijorul Nicolae Praţia

   A scris şi pregătit Slujba parastasului.

   A făcut culegeri de colinde adnotate, scrise şi armonizate de el.

   După o grea suferinţă, a trecut la Domnul în anul 1969 şi a fost înmormântat în Cimitirul Central din Cluj.

IV. Profesorul Remus Florea

   S-a născut la 16 iunie 1912 în localitatea Ardeu, jud. Hunedoara, ca fiu al preotului Vasile şi al preotesei Eleonora.

   Şcoala primară a făcut-o în localitatea minieră Săcărîmb, iar şcoala medie la Liceul „Decebal” din Deva, unde şi-a luat bacalaureatul.

   S-a înscris apoi la Academia de Muzică din Cluj, pe care a terminat-o în anul 1939. Aici l-a avut ca rector pe preotul profesor dr. Augustin Bena. Practica pedagogică a terminat-o la Timişoara cu calificativul „Foarte bine”.

   În anul 1936 a intrat pe serviciul Operei Române din Cluj, unde a funcţionat până în anul 1970.

   Între 13 noiembrie 1942 – 18 august 1944 a luptat pe frontul de Răsărit.

   Activitatea corală: Între anii 1936-1941 a dirijat corul studenţilor din Cluj, iar în refugiu corul studenţilor din Timişoara; între anii 1948-1958 a dirijat corul Parohiei „Sfânta Treime” din Cluj; între anii 1958-1968, a dirijat corul Parohiei „Schimbarea la Faţă” din Cluj, iar între anii 1968-2001 a dirijat din nou corul bisericii „Sfânta Treime” din Cluj, unde şi-a găsit preocuparea şi liniştea.

   Programul coral din timpul profesorului Remus Florea consta în: Liturghia după Gavril Muzicescu; Liturghia după Ioana N. Ghica Comăneşti; Liturghia după Gheorghe Cucu; Liturghia după Gheorghe Kiriac; Colecţiile liturgice I şi II de Nicolae Praţia; Slujba Parastasului după N. Praţia; Slujba Sfintei Cununii după N. Praţia; Concert de Colinde; un vast program de pricesne după mai mulţi autori.

Profesoara Claudia Aprotosoaie (născută Copaciu)

Tenorul Florin Pop

1. Florea Mureşanu, „Biserica din Deal” sau vechea biserică ortodoxă română din Kolozsvar-Cluj, 1942, pp. 9-10.
2. Ibidem, pp. 12.
3. Alexandru Moraru, Ioan Bolovan, Ortodoxia în Transilvania. Aspecte istorice, statistice privind oraşul Cluj în anul 1922, Cluj, Presa Universitară Clujeană, 2011, p. 17.
4. Pr. Florea Mureşanu, op. cit., p. 12.
5. Ibidem.
6. Sebastian Stanca, Biserica Ortodoxă din Cluj. O pagină istorică din trecutul ei, Cluj, Tiparul Tipografiei Eparhiale Ortodoxe Române, f. a., p. 5.
7. Pr. Alexandru Moraru, Ioan Bolovan, op. cit., p. 19.
8. Pr. Florea Mureşanu, op. cit., p. 111.
9. Vasile Stanciu, „Episcopul Nicolae Ivan, Corul Catedralei Mitropolitane şi dirijorii lui”, Tabor anul X (2016), nr. 2, p. 27.
10. Ibidem, p. 26.
11. Ibidem, p. 30.
12. Alexandru Moraru, Ioan Bolovan, op. cit. p. 13.
13. Florea Mureşanu, op. cit. p. 112.
14. După prof. Remus Florea, Corul bisericii Sfânta Treime ,,Bisericuţa din Deal”, manuscris, pp. 8-13.
15. Alexandru Moraru, Învăţământul Teologic Universitar Ortodox din Cluj (1924-1952), Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca 1996, pp. 189-190; Vasile Stanciu, Muzica Bisericească Ortodoxă din Transilvania, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1996, pp. 233-238; Idem, „Viaţa, activitatea şi opera muzicală a profesorului dr. Vasile Petrescu”, în Mitropolia Ardealului, an. XXXIII, nr. 2 / 1988, pp. 20-36; Gheorghe Merișescu, Muzicieni ardeleni, Ed. Muzicală Bucureşti, 1975, pp. 86-200.
16. Susana Coman Bosica, Augustin Bena, Contribuţii la documentare, Omul şi Opera în documente, Evocări, Editura Casa Cărţii de Știinţă, Cluj-Napoca, 2000; Vasile Stanciu, Muzica Bisericească Ortodoxă din Transilvania, Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1996, pp. 238-240; Idem Muzica bisericească corală din Transilvania, vol. I, Editura Presa Universitară clujeană, Cluj-Napoca, 2001, pp. 147-149; Viorel Cosma, Muzicieni din România, Lexicon bio-bibliografic, vol. I (A-C), Editura Muzicală, Bucureşti, 1989, p. 216.
17. Cf. Autobiografie.
18. Cf. Autobiografie.